Analiza SWOT a comunei

POZIŢIONAREA COMUNEI BELTIUG ÎN TERITORIU
PUNCTE TARI
Comuna Beltiug este situată în sudul județului Satu Mare în zona de contact a Câmpiei Crasnei cu versanţii vestici ai dealurilor Codrului, fiind străbătută de râul Crasna , la o distanță de 35 km de municipiul Satu Mare pe drumul E81, care leagă municipiile Satu Mare si Cluj.
Comuna Beltiug se învecinează la nord cu orașul Ardud, est și sud-est cu Comuna Socond, sud cu Comuna Supur, vest cu Comuna Craidorolț și cu Comuna Acâș.
Comuna Beltiug are în componența sa următoarele localități BELTIUG, BOLD A, GHIRIȘA, GIUNGI, RĂTEȘTI, ȘANDRA.
Suprafaţa totală a comunei este de 11703 ha, iar intravilan este de 897 ha, iar în extravilan de 10806 ha.


PUNCTE SLABE

Așezarea geografică face ca această comună să fie traversată de un drum de importanță majoră care determină un flux abundent de trafic.

Existenţa unui număr mic de investitori străini pe teritoritoriul comunei.


OPORTUNITĂŢI

Traversarea comunei de către numeroase grupuri de turişti conferă acesteia un avantaj real.

Comuna Beltiug prezintă o importanţă deosebită datorită poziţionării geografice, deoarece este aşezată pe drumul european care face legătura dintre Cluj Napoca și Satu Mare.
Poziţionarea pe drumul european E 81 facilitează calea de comunicaţie şi conferă comunei Beltiug o importanţă deosebită în dezvoltarea judeţului, dar şi a regiunii Nord-Vest.


AMENINŢĂRI

Existenţa în apropierea comunei a polilor de atracţie urbană ar putea avea efecte negative în ceea ce priveşte atragerea de investiţii directe în zona comunei Beltiug.
Absența unei infrastructuri de nivel european şi lipsa utilităţilor poate menţine zona în aşteptare în privinţa interesului turistic în special, şi totodată în vederea dezvoltării la nivel economic a comunei.

 

 

MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

PUNCTE TARI

Din punct de vedere geologic comuna Beltiug face parte din unitatea tectonicade bordure a Depresiunii Panonice, unitate ce s-a individualizat în urma evenimentelor geologice din teritoriul superior in cuaternar.
Relieful comunei se caracterizează prin peisajul dat de contactul dintre Piemontul Codrului și zona de câmpie a Crasnei.
La poalele masivului cristalin al Culmii Codrului se așterne o zonă de dealuri piemontane alcătuite dintr-un material foarte complex de nisipuri intercalate cu pietrișuri, argile și marne. O parte din aceste dealuri sunt împădurite, o parte ocupate cu pajiști naturale, culturi agricole și plantații de pomi fructiferi și viță de vie.
Câmpia ocupă partea vestică a comunei făcând parte din Câmpia Crasnei. Câmpia joasă din partea vestică a comunei pe care se află localitățile Giungi și Ghirișa este alcătuita din soluri de natură argiloasă cu structură mai compactă, ceea ce determină dificultățile de cultivare a acestor soluri.
În zona colinară s-au semnalat slabe alunecări de teren fiind luate măsuri de combatere a eroziunii prin plantări de pomi. Clima comunei Beltiug se caracterizează ca fiind temperat continentală cu un regim termic mai cald cu desprimăvăriri timpurii și cu precipitații relativ reduse, fiind o climă favorabilă majorității culturilor agricole precum și pentru pomi fructiferi și viticultură.

Râul Crasna străbate comuna Beltiug prin localitatea Giungi.Râul Crasna izvorăşte din Munţii Apuseni, străbate Dealurile de Vest şi Câmpia de Vest din România, vărsându-se înTisa, pe teritoriul Ungariei.


PUNCTE SLABE

Reţeaua hidrografică existentă nu este suficient exploatată.
Neefectuarea de lucrări de stabilizare în zonele ce prezintă pericole de alunecări de teren
Inexistența unei vegetaii forestiere abundentă.
Colectarea neselecţionată a deşeurilor, în vederea reciclării, refolosirii, recuperării sau valorificării lor.
Nu există o rampă ecologică în apropiere care să deservească şi comuna.
Educaţia ecologică este superficială.
Degradarea solului.

Efectul inundațiilor.
Umiditatea ridicată a terenurilui de luncă prin nivelul hidrostatic ridicat.
Poluarea apei datorate lipsei unui sistem de epurare a apelor uzate.
Sistem de gestionare a deşeurilor ineficient.
Necunoaşterea normelor de mediu şi a legislaţiei în vigoare.

Relief în majoritate deluros, impropriu exploataţiilor agricole vegetale.
Inexistenţa unor forme sinergice de promovare a zonei.
Acces dificil, în lipsa unei infrastructuri rutiere adecvate, în punctele cele mai pitoreşti ale comunei.


OPORTUNITĂŢI

Promovarea practicilor de agricultură ecologică.
Realizarea unui sistem de epurare a apelor uzate.
Realizarea unor cursuri de educaţie ecologică.
Curăţarea cursurilor de apă şi a domeniului public.
Montarea de coşuri de gunoi pe domeniul public.
Crearea unor mecanisme de colectare selectivă a deşeurilor.
Realizarea unei staţii de depozitare a deşeurilor (zonală).
Împădurirea suprafeţelor degradate, păşuni, necultivate.
Zona are o şansă deosebită de dezvoltare .
Posibilităţi de dezvoltare a unor campinguri, a unui centru de recuperare sau a unui centru pentru persoanele în etate.


AMENINŢĂRI

Extinderea fenomenul de eroziune a solului cu posibile consecinţe grave pe termen lung.
Prezenţa proximităţii centrelor de aglomerare urbană poate conduce la riscul unei expansiuni industriale care să afecteze mediul înconjurător.
Poluarea care a scăpat de sub control, în special datorată deşeurilor şi rumeguşului, depozitate în condiţii improprii, în depozite înfiinţate în afara limitei cadrului legal.
Exploatarea necontrolată a resurselor pădurii, periclitând echilibrul natural şi potenţialul economic în perspectivă al comunei.
Extinderea eroziunii solului cu consecinţe grave pe termen lung dacă nu se intervine la timp.

Mentalitatea de indiferenţă faţă de protecţia mediului.

 

 

CAPITALUL SOCIAL
PUNCTE TARI

Nivel relativ ridicat al gradului de calificare în anumite domenii, ce ţin de tradiţiile locale.
Existenţa unor specialişti în domenii variate de activitate.
Ospitalitatea recunoscută a locuitorilor.
Apropierea de polii urbani, Cluj Napoca, Satu Mare și Zalău cu rol important în satisfacerea nevoilor de asistenţă medicală şi socială, educaţie, culturale.
Număr relativ redus al inadaptaţilor social.
Rata infractionalităţii extrem de redusă.

Densitate demografică redusă, echivalentă cu cea de la nivelul judeţean şi regional.


PUNCTE SLABE

Prezența fenomenului de îmbătrânire a populației.

Fenomenul îmbătrânirii are aspect negativ asupra evoluţiei mediului economic.
Depopularea satelor.
Migrarea persoanelor tinere spre mediul urban şi străinătate.
Există familii care trăiesc la limita subzistenţei datorită veniturilor scăzute sau inexistente.
Migrarea după anii 90 a populației de etnie germană în alte state europene.


OPORTUNITĂŢI

Existenţa unor exemple de succes ale unor localnici cu iniţiativă.
Posibilitatea accesării unor programe de finanţare guvernamentale pentru reconversie profesională, şi crearea de noi locuri de muncă pentru şomeri.

Grad redus de ocupare profesională, deci potenţial important al forţei de muncă locale, la salarii competitive la nivel regional (faţă de polii de creştere).

Extinderea colaborării şi implicarea organizaţiilor neguvernamentale şi a şcolilor în programe comune de educaţie ecologică.
Existenţa unor spaţii şi clădiri în conservare, posibil a fi utilizate de către întreprinzători pentru demararea unor afaceri locale.
Implicarea autorităţilor locale în problemele comunităţii, deschiderea la realizarea de parteneriate.
Elaborarea unei politici de atragere a acestui segment de emigranți (accesare de fonduri europene in domeniul turismului rural si al agroturismului).


AMENINŢĂRI

Scăderea gradului de instrucţie şcolară a populaţiei tinere;
Scăderea numărului persoanelor calificate, prin ieşirea acestora din viaţa activă;
Estomparea tradiţiilor locale, odată cu trecerea timpului;
Creşterea şomajului în rândul tinerilor absolvenţi;
Creşterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pieţei muncii, economiei locale şi asistenţei sociale în perspectivă.


INFRASTRUCTURA FIZICĂ DE BAZĂ

PUNCTE TARI
Existența drumului european : E 81, DN:19A, drum județean și drum comunal
Existenţa drumului național DN 19 A, modernizat.

Număr locuinţe racordate la reţeaua electrică procent din total 99 %.
Pe teritoriul comunei Beltiug starea drumurilor are o dezvoltare medie deşi adesea sunt reparate, tot se deteriorează.
Amenajare hidrografică corespunzătoare;
Alimentarea cu apă a comunei Beltiug se face din fântâni proprii ale populaţiei. Rețeaua de apă potabilă nu acoperă întreaga comună. Localitatea Rătești are un puț forat la fosta Asociație Viticolă.

Telefonia fixă este relativ bine reprezentată comparativ cu restul comunelor din regiune însă nu acoperă nici pe departe solicitările din partea locuitorilor.


PUNCTE SLABE

Starea tehnică necorespunzătoare a reţelei rutiere (drumuri naționale şi comunale, în interiorul comunei).
Calitatea telefoniei fixe nu este cea mai bună, afectând în mod special comunicaţiile speciale de tip transmisie, conectare la internet, baze de date (cele mai afectate fiind autorităţile locale, şcolile şi societăţile comerciale),
Există zone în comună unde telefonia mobilă nu are acoperire.

Clădirile administrative prezintă necesitatea unor reparaţii şi dotări moderne.
Serviciile publice sunt deficitare sau inexistente datorită lipsei infrastrucurii necesare (puncte de lucru pentru oficii bancare, poştale, centre de informare).
Alimentarea cu apă în reţeaua publică este foarte limitată.
Sistemul de alimentare cu apă curentă este redus ca lungime, deservind o mică parte din totalul populaţiei comunei iar canalizare publică este in curs de realizare.

Deversarea apelor reziduale menajere în locuri neamanjate (cursuri de apă afectate, infiltraţii în sol).


OPORTUNITĂŢI

Reţea de telefonie fixă extinsă la nivelul întregii comune capabilă să faciliteze şi comunicaţiile de tip special (poştă electronică, internet etc.),
Teritoriu acoperit în totalitate de o formă sau alta de telefonie.

Servicii poştale diversificate şi prompte.
Dezvoltarea rețelei de alimentarea cu apă a comunei Beltiug.

Sistem de furnizare a apei curente şi de canalizare capabile să deservească locuitorilor comunei.
Crearea unei reţele de gaze naturale pe o lungime considerabilă pentu comuna Beltiug.

Sistem de furnizare a apei potabile - prin filtrare.
Proiectelor de dezvoltare a infrastructurii trebuie aduse în prim planul obiectivelor comunei.
Reţeaua de drumuri comunale este necesară pentru îmbunatăţirea situaţiei de infrastructură a comunei.
Existenţa de fonduri structurale care finanţează aceste activităţi(FEADR).


AMENINŢĂRI

Creşterea traficului pe șoselele adiacente comunei cu toate consecinţele aferente.

 

 

INFRASTRUCTURA SOCIALĂ
PUNCTE TARI

Pe raza comunei Beltiug se află 2 cabinete medicale, 1 farmacie Ca şi personal sunt: 2 medici de familie, 3 asistente umane, 1 farmacist


PUNCTE SLABE

Calitate scăzută a infrastructurii de sănătate.
Inexistenţa Centrului de Îngrijire şi Asistenţă pentru Persoane Vârstnice şi Persoane cu Handicap.
Dificultăţi privind accesul la medicamente şi tratament (distanţe mari de parcurs, resurse limitate ale dispensarelor din comună).
Ajustarea redusă privind schimbările şi provocările lumii actuale în general şi la fenomenul mobilităţii şi reconversiei profesionale în special, a populaţiei rurale mature şi vârstnice.
Discrepanţa mărită între modul în care este distribuită populaţia pe grupe de vârsta între satele comunei.
Situaţia personalului medical şi auxiliar se prezintă ca fiind insuficient.
Dotări ale dispensarelor medicale necorespunzătoare şi învechite care îngreunează sau împiedică diagnosticarea bolnavilor.
Dificultăţi privind accesul la medicamente şi tratament.
Populaţia cea mai tânără a migrat în mare parte în străinătate.
Servicii sociale insuficient dezvoltate;


OPORTUNITĂŢI

Existența unei cereri crescânde din partea populaţiei comunei pentru construcţia de dispensare.
Existenţa de fonduri structural care finanţează aceste activităţi.


AMENINŢĂRI

Neutilizarea de către comună a resurselor financiare disponibile prin programe ale Uniunii Europene;
Interesul redus al investitorilor pentru demararea de afaceri în comună, datorită infrastructurii fizice şi sociale neadecvate, raportat la potenţialul comunei;
Neîntoarcerea populaţiei tinere emigrate în mediul rural.
Economia mai putin dezvoltată ar putea determina migrarea populaţei tinere apte de forţă de muncă înspre alte zone.

 

 

ECONOMIA
PUNCTE TARI
Activtiatea economică este reprezentată prin următoarele ramuri: comerț, agricultură și servicii.
Activităţi economice diversificate, generatoare de locuri demuncă.
Existenţa unei comunităţi de afaceri locale dezvoltată comparativ cu alte comune din judeţ.
Tradiţii locale în viniviticultură și pomicultură.
Există în evideța comunei un număr de 37 societăţi comerciale , 11 asociaţii familiare, 12 persoane fizice autorizate, 4 intreprinderi familiale si 2 societati pe acțiuni.
Resurse naturale locale diverse şi bine reprezentate, permiţând crearea de întreprinderi locale bazate pe

creşterea valorii adăugate a acestora.
Existenţa unei comunităţi de afaceri locale, în fază incipientă, reprezentată prin câteva societăţi comerciale şi persoane fizice autorizate cu activitate în zonă.

Populaţia comunei are resurse financiare suficiente pentru a putea susţine activităţi economice locale .


PUNCTE SLABE

Unităţi comerciale mici, cu profit mic.
Diversitate redusă a domeniilor de activitate a agenților economici.Orientare în majoritate spre clienţii locali.

Activităţi de marketing reduse.
Valorificare slabă a resurselor locale.
Resurse financiare insuficiente, investiţii autohtone şi străine limitate.
Echipamente şi tehnologii învechite, poluante.
Populaţia locală dispune de insuficiente resurse financiare pentru a putea susţine activităţi economice locale de anvergură.
Activitatea redusă de marketing a firmelor.
Degradarea spaţiilor disponibile ce pot fi utilizate pentru a demara activităţi antreprenoriale în zonă.
Parcelarea terenului - productivitate scăzută (suprafeţele agricole nu pot fi întotdeauna lucrate mecanizat).


OPORTUNITĂŢI

Dezvoltarea unei industrii diversificate, dinamice şi capabilă să ofere posibilitatea de împlinire profesională şi material locuitorilor comunei.
Modernizarea sectorului vitivinicol prin înființarea de asociații de cultivatori de viță de vie și producători de vin.
Înființarea unor noi crame și reactivarea cramelor de vin existente.

Reconversia unor capacităţi economice aflate în conservare în capacităţi cu profil nou de activitate.
Reconversia unor capacităţi, în special agricole, spre arii de productivitate adaptate condiţiilor locale.
Existenţa unor spaţii şi terenuri disponibile pentru dezvoltări antreprenoriale.
Existenţa resurselor locale, puţin sau necorespunzător valorificate în prezent, reprezentate prin suprafeţe importante de pădure, precum şi produse accesorii pădurii.
Disponibilitatea unor resurse suplimentare, posibil a fi accesate prin utilizarea programelor de finanţare ale Uniunii Europene.
Disponibilitatea de a încheia relaţii de parteneriat a autorităţilor locale, cu investitori locali sau străini.
Prezenţa în zonă, activitatea şi deschiderea la încheierea de parteneriate a unor organizaţii neguvernamentale care au capacitatea să atragă fonduri extrabugetare.
Creşterea industrie generatoare de venit la bugetul local.
Insistenţa asupra unei industrii nepoluante şi durabile.
Înfiinţarea de microîntreprinderi pentru prelucrarea resurselor existente în comună.
Organizarea de târguri tematice referitoare la vinicultură.
Diversificarea obiectului de activitate al firmelor.
Utilizarea eficientă a resurselor locale, produselor, licenţierea produselor produs în comună.
Promovarea unor tehnici eficiente de marketing.
Orientarea parţială spre turişti ca potenţial clienţi.
Posibilitatea revigorarii sectorului meştesugurilor tradiţionale.

Disponibilitatea autorităţilor locale privind devoltarea unor relatii de parteneriat economic cu investitori din tară si străinatate.


AMENINŢĂRI

Lipsa de receptivitate şi flexibilitate a populaţiei locale la cerinţele pieţei care determină decalaje economice mari, greu de recuperat.
Izolarea satelor din punct de vedere al accesului la infrastructură care conduce la depopularea zonei şi la declin economic.
Reducerea ponderii populaţiei active.
Creşterea ponderii muncii la negru, cu efecte negative asupra pieţei muncii, economiei locale şi asistenţei sociale în perspectivă.


INFRASTRUCTURA DE ÎNVĂŢMÂNT ŞI CULTURĂ
PUNCTE TARI
Personal didactic şi auxiliar competent, calificat (Sursa: Dosarele personale, Rapoartele de inspecţii şcolare, Fişele de evaluare a activităţii, Baza de date privind formarea continuă a personalului şcolii, Certificate, Diplome).
Infrastructură uzată, necorespunzătoare desfăşurării actului educaţional.
Implicarea autorităţilor în dezvoltarea de programe de educaţie pentru minorităţi, vârstnici şi persoane defavorizate.
În cadrul şcolilor cu clase de gimnaziu funcţionează câte o bibliotecă şcolară; Biblioteca Comunală , de asemenea , stă la dispoziţia cititorilor mai tineri sau mai în vârstă.
Învățământul preșcolar funcționează în 6 locații. Structura învatamântului primar și gimnazial este formată din 4 scoli, din care 3 cu clasele I-VIII și una cu clasele I-IV.

Experienţa în derularea de proiecte cu finanţare europeană (Sursa: Proiectele derulate şi în curs de derulare).
Oferta educaţional adaptată la nevoile de formare identificate pe piaţa muncii (Sursa: Planul de şcolarizare).
Rezultatele elevilor la concursurile şcolare si sportive (Sursa: Situaţiile statistice, Diplomele elevilor).
Obţinerea de resurse extrabugetare (Sursa: Bugetul de venituri şi cheltuieli).
Colectiv unit în care se îmbină eficient entuziasmul şi spiritul de inovaţie al tinerilor cu rigurozitatea celor cu experienţă.


PUNCTE SLABE

Infrastructură uzată, necorespunzătoare desfăşurării actului educaţional la standarde europene.
Constrângeri materiale datorită bugetelor mici alocate de către autorităţi pentru susţinerea actului educaţional.
Lipsa posibilităţii de formare continuă pentru adulţi.

Gradul redus de asociativitate.
Inexistenţa unui liceu în comună.
Supraîncărcarea spaţiului (Sursa: Planul de şcolarizare comparativ cu numărul sălilor de clasă).
Lipsa unor spaţii proprii optime pentru actul educaţional (Sursa: Baza de date privind resursele materiale ale şcolii).
Utilizarea insuficientă a metodelor de învăţare centrate pe elev.
Implicarea insuficientă a unor cadre didactice în activitatea extracurriculară.
Lipsa cabinetului de orientare şi consiliere profesională.
Rezistenţa la schimbare a unor cadre didactice - preocupare scăzută pentru realizarea activităţilor cu caracter interdisciplinar, efectuarea insuficientă a activităţilor în echipă.

Implicarea tot mai redusă a personalului în viaţa şcolii (diversificarea preocupărilor în alte domenii de activitate necesare subzistenţei).
Resurse financiare reduse pentru a oferi recompense materiale atractive cadrelor didactice de valoare.
Slaba implicare a unora dintre cadrele didactice şi a elevilor în păstrarea şi îmbogăţirea bazei materiale a laboratoarelor şi atelierelor.
Neimplicarea tuturor cadrelor didactice în activitatea educativă pentru îmbunătăţirea stării disciplinare şi a frecvenţei şcolare a elevilor.
Existenţa unui număr mare de elevi care provin dintr-un mediu familial defavorizat (familii defavorizate şi familii monoparentale).
Disparităţi educaţionale între mediul rural şi urban.
Întârzieri în dotare la nivelul exigentelor moderne de educare şi învătământ.


OPORTUNITĂŢI

Posibilitatea neîngrădită de împlinire individuală prin educaţie.
Acces la un sistem educaţional perfomant, flexibil şi adaptat condiţiilor din mediul rural.
Infrastructură şi bază materială suficientă şi capabilă să satisfacă nevoile legate de actul educaţional, revitalizarea organizaţiilor civice existente.
Posibilitatea de formare continuă pentru adulţi.

Achiziţionarea unui microbuz pentru transportul elevilor din zone mai îndepărtate de şcoală.
Implicarea părinţilor în dezvoltarea curriculum-ului la decizia şcolii.

Existenţa şi funcţionarea structurilor participative şi consultative pentru elevi şi părinţi.
Consilierea şi negocierea ofertei curricular.
Susţinerea politicii şcolii de către autoritatea locală şi judeţeană.
Parteneriat cu societăţi de transport elevi şi personal, 50 % reducere pentru elevi, gratuitate pentru personal.
Parteneriat cu şcoli de profil din ţări U.E. pe probleme de: dezvoltare de curriculum, mobilitatea profesională, formare de formatori.
Existenţa unui număr foarte mic de şcoli în zonă care au în oferta educaţională specializările care reprezintă domeniu prioritar al formării din şcolile comunei.
Parteneriat social funcţional: agenţii economici de profil solicită elevi pentru practică, agenţii economici solicită absolvenţi pentru angajare, sprijinul acordat de poliţie.
Parteneriat internaţional, prin Agenţia Naţională Socrates.
Motivarea resurselor umane.
Identificarea şi atragerea de resurse financiar-materiale.
Lărgirea ofertei de formare continuă a personalului didactic prin multiple forme (programe locale, naţionale, europene).
Relaţiile de parteneriat cu comunitatea locală, O.N.G., firme.
Implementarea de curriculum în dezvoltare locală cu agenţii economici.
Interesul firmelor de a-şi recruta şi forma în perspectivă personal specializat.
Disponibilitatea unor instituţii pentru desfăşurarea unor acţiuni în parteneriat în folosul elevilor (D.S.P., Poliţia).

Descentralizare şi autonomie instituţională.
Construcţia de grădiniţe private de către organizaţii neguvernamentale
Existenţa de fonduri structural care finanţează aceste activităţi.


AMENINŢĂRI

Nearmonizarea legislativă în domeniul funcţionării uni tăţilor de învăţământ.
Lipsa resurselor financiare pentru susţinerea unor programe de investiţii specifice învăţământului.

Menţinerea unui interes scăzut din partea familiei pentru educaţie.
Tendinţa de scădere a bugetului familiei.
Lipsa resurselor financiare pentru acordarea de burse elevilor cu rezultate deosebite şi a celor cu condiţii sociale dificile.
Motivaţie financiară slabă a cadrelor didactice poate conduce la dezinteres pentru calitatea procesului instructiv-educativ.
Existenţa unui curriculum încărcat.
Posibilitatea creşterii abandonului şcolar în condiţiile socio-economice actuale.
Criza de timp a părinţilor din cauza actualei situaţii economice care reduce implicarea familiei în viaţa şcolară; acest lucru se reflectă atât în relaţia profesor-elev cât şi în performanţa şcolară a elevilor.
Climatul extraşcolar aflat în continuă degradare.
Problemele economice ale zonei împiedică crearea unor relaţii de parteneriat puternice şi de durată.
Schimbarea sistemului de evaluare a elevilor de la un an la altul.

Resurse financiare insuficiente.
Resurse materiale incomplete sau necompetitive.
Lipsa de organizare a sistemului, de obținere a informaţiei referitoare la nevoia de formare.
Mobilitate geografică mai redusă a populaţiei şcolare datorită scăderii nivelului de trai la nivel zonal.
Educaţia nu mai este privită de către elevi ca un mijloc de promovare socială.
Neîntoarcerea populaţiei tinere emigrate în mediul rural şi în străinătate.

 

 

AGRICULTURA ŞI ZOOTEHNIA
PUNCTE TARI

Potenţial agricol pentru producţia vegetală şi animală.
Tradiţii locale în cultura vegetală, vinicultură și pomicultură.
Potenţial ridicat pentru agricultura ecologică.
Relief şi climat propice dezvoltării agricole.
Zonă cu potenţial pentru biocarburanţi .
Zona cu potenţial pentru de biomasă energetică .


PUNCTE SLABE

Resurse financiare insuficiente, investiţii puţine.
Utilaje agricole învechite, rudimentare şi tehnologii
neperformante.
Media de vârstă ridicată a celor ce se ocupă de activităţi agricole.
Parcelarea terenului (suprafeţele agricole nu pot fi întotdeauna lucrate mecanizat) şi probleme legate de posesiune.
Scăderea producţiilor medii la aproape toate culturile.

Piaţă de desfacere redusă.
Inexistenţa unor firme care să presteze servicii agricole şi să valorifice produsele agricole.

Inexistenţa unor forme sinergice de promovare a zonei, a oportunităţilor pe care aceasta le oferă.
Lipsa valorificării produselor agricole.
Rentabilitate scăzută a agriculturii datorită fărâmițării terenurilor, inexistenţei exploataţiilor agricole, imposibilităţii folosirii metodelor moderne de exploatare (insuficientă irigare a terenurilor agricole, neutilizarea soiurilor selecţionate).
Reducerea culturilor de plante vegetale (datorită gradului ridicat de persoane care migrează din comună , fapt ce se răsfrânge asupra populaţiei rămase care nu mai face faţă).
Producerea lactatelor redusă şi absenţa firmelor de colectare a acestor produse.
Absenţa unei asociatii de crescători de animale conduce la un nivel scăzut al producţiei animale.


OPORTUNITĂŢI

Dezvoltarea agriculturii cu terenuri arabile de mare randament.
Dotarea cu echipamente tehnico- edilitare.
Practici de agricultură durabilă, adaptate condiţiilor climaterice şi solului din comună.
Activităţi agricole diversificate şi generatoare de venit la bugetul local.
Asocierea producătorilor.
Îmbunătăţirea practicilor agricole.
Politici de marketing eficiente.
Legislaţia existenta stimulează asocierea între fermieri pentru creşterea profitabilităţii în agricultură.
Creşterea cerinţelor pentru produsele agroalimentare ecologice pe piaţa UE cu posibilităţi pentru producătorii români de a practica agricultura ecologică.

Crearea de servicii agricole (veterinare, prestări servicii, proiectare şi consultanta în domeniu).
Certificare de ferme agricole în agricultura ecologică şi pentru obţinerea de produse tradiţionale (DOP, IGP, TSG).
Existenţa de fonduri structurale care finanţează aceste activităţi (FEADR)


AMENINŢĂRI

Practicarea agriculturii de subzistenţă ca urmare a rezistenţei populaţiei la schimbare.
Creşterea competiţiei pentru produsele agricole, ce poate defavoriza unele sectoare tradiţionale care nu ating
standardele de calitate ale pieţei unice (România fiind membră a UE).
Dezechilibrele balanţei comerciale cu accent pe importuri de produse alimentare care periclitează valorificarea produselor autohtone la preţuri eficiente (aducătoare de profit).
Trendul descendent al potenţialului agricol al comunei.

 

TURISMUL

PUNCTE TARI

Existența Bisericii din lemn Bolda
Monumentul istoric Biserica Reformată Sf Ladislau Beltiug
Parc balnear în Băile Beltiug
Situaţie geografică favorabilă cu diversitate peisagistică şi climat favorabil diverselor forme de turism.
Existenţa tradiţiilor populare.
Mediul natural propice drumeţiilor, realizărilor de tabere şcolare şi totodată înfiinţărilor de campinguri.

Habitat rural bine conservat.

Ospitalitatea populaţiei din comuna Beltiug.
Potenţial pentru dezvoltarea turismului balnear şi agroturismului.

PUNCTE SLABE

Implicarea redusă a autorităţilor în organizarea de evenimente, manifestări culturale şi susţinerea activităţilor
recreative.
Absenţa unor târguri de antichităţi, de carte sau de obiecte decorative.
Absenţa unor strategii locale pentru zone de agrement.
Număr redus al firmelor agro-turistice autorizate.
Lipsa personalului calificat în turism - manageri, ghizi de turism.
Promovare slabă a produselor turistice existente.
Lipsa acţiunilor concertate în sensul schimbărilor de mentalitate.
Lipsa unor investitori serioşi şi interesaţi de turism.
Lipsa de fonduri pentru întocmirea unor documentaţii tehnice pe baza cărora să se instituie regimul de arie protejată.
Pregătire profesională de slabă calitate în domeniul serviciilor turistice.


OPORTUNITĂŢI

Crearea unei baze de date în format electronic pentru pensiunilor din cadrul comunei Beltiug.
Crearea unui centru de informare turistică în centrul comunei.
Turismul - generator de locuri de muncă pe plan local.
Posibilele facilităţi pe care legislaţia le-ar putea oferi investitorilor din turism, constituiţi în întreprinderi mici şi

mijlocii.
Posibilitatea de a oferi servicii de calitate la un preţ mult mai scăzut decât în alte ţări (forţă de muncă ieftină).
Atragerea interesului unor firme din ţară şi străinătate pentru obiectivele turistice oferite pe plan local.
Amenajarea unor case de vacanţă în satele din comuna Beltiug cu ajutorul unui parteneriat public privat.
Valorificarea potenţialului turistic al zonei.
Practicarea unui turism integrat, cu pachete turistice variate.
Realizarea unor programe de pregătire pentru practicanţii de agro-turism.
Adoptarea unor măsuri eficiente de promovare turistică.
Existenţa de fonduri structurale care finanţează aceste activităţi.


AMENINŢĂRI

Poluarea mediului prin practicarea unui turism neecologic din partea unora
Legislaţie încărcată cu prea multe specificaţii şi în continuă modificare, este greu accesibilă unor categorii sociale.
Lipsa unui program judeţean şi regional de dezvoltare a turismului rural.